Asa i-am surprins. El, inalt, putin adus de spate, iubita lui ascunsa, sfioasa si alba, in spatele lui. Curioasa, parca, de ce dragul ei a vrut sa stea de vorba cu mine. Amandoi m-au privit cum am stat in port sa-i pictez si m-au asteptat un timp sa-mi vorbeasca. Defapt imi povesteste numai el, batranul turn. S-au asezat aici venind in urma baiatului lor. El e clopot de manastire atonita. Il asculta de aici si, tot de aici, il apara de lume. Dincolo … il are in grija Dumnezeu.
Nicio urma de val sau de vant nu i-a despartit. Au stat asa, alaturi, ea putin in umbra lui uitandu-se cand la mine cand, in sus, la el.
Acum bag de seama ca tot timpul s-au tinut unul pe altul de mana.